P'ERLĂ, perle, s.f. 1. Piatră semipreţioasă, aproximativ sferică, de culoare argintie, cu luciu sidefiu, produsă de anumite scoici, de unde este extrasă si folosită ca podoabă; mărgăritar; imitaţie a acestei pietre, folosita ca obiect de podoabă. ♦ Fig. Persoană cu merite deosebite; lucru de mare valoare ♦ Fig. (Ir.) Eroare grosolană (si ridicolă). 2. Element decorativ de formă sferică, folosit la decorarea unor muluri arhitecturale. - Din fr. perle, it. perla, germ. Perle.
Sursă : DEX'98 (31655)  - oprocopiuc

PERL'A, perlez, vb. I. Tranz. 1. A împodobi cu perle. 2. (Poligr.) A acoperi suprafaţa unei tipărituri cu particule globulare de cerneală. - Din fr. perler.
Sursă : DEX'98 (32715)  - cata

P'ERLĂ s. 1. mărgăritar, (înv. si pop.) mărgărit. (Un sirag de ~e.) 2. (ASTRON.; art.) gemma (art.), (reg.) casa (art.), cociorva (art.), coliba (art.).
Sursă : Sinonime (199841)  - siveco

perl'a vb., ind. prez. 1 sg. perl'ez, 3 sg. si pl. perle'ază
Sursă : DOR (270570)  - siveco

p'erlă s. f., g.-d. art. p'erlei; pl. p'erle
Sursă : DOR (270574)  - siveco

A PERL//'A ~'ez tranz. 1) A împodobi cu perle. /<fr. perler
Sursă : NODEX (347347)  - siveco

P'ERL//Ă ~e f. 1) Formaţie, de regulă sferică, de culoare argintie, cu luciu de sidef, care se formează în scoicile unor moluste si este utilizată la confecţionarea bijuteriilor; mărgăritar. 2) Bijuterie din această formaţie. 3) Element decorativ de formă sferică întrebuinţat la decorarea unor muluri arhitecturale. 4) fig. Persoană cu merite deosebite. 5) fig. Lucru de mare valoare. 6) iron. Eroare grosolană si ridicolă. /<fr. perle, it. perla, germ. Perle
Sursă : NODEX (347349)  - siveco